Informatii pe scurt:

Destinatie: Varful Negoiu (2.535 m)

Punct de plecare: Porumbeni de Sus

Diferenta de nivel: 1600 m

Dificultate: medie/grea

Timp :11 ore (dus 5,30 ore/intors:5,30 ore)

Intermediar: Cabana Negoiu, Poteca Zmeilor, Cascada Saratii, Saua Cleopatrei,  Acul Cleopatrei

Traseu:

Capatul drumului forestier (960m)-Cabana Negoiu (1.546 m), Timp: 1 h si 40 min

Cabana Negoiu(1.546 m) -Cascada Saratii- Piatra Pranzului (2.160 m), Timp: 2 ore

Piatra Pranzului (2.160 m) -Saua Cleopatra (2.364 m), Timp: 1 ora

Saua Cleopatrei -Varful Negoiu(2535m), Timp: 0,40 minute

retur pe acelasi traseu: vf Negoiu->Saua Cleopatrei->Piatra Pranzului->Cabana Negoiu->Capatul Drumului Forestier: 5 h si 30 minute

Timp total: 11 ore (cu pauze)

Cazare: Cabana Negoiu, telefon:0734114401

Alte variante de a ajunge pe Varful Negoiu: de la Balea Lac, de la Piscul Negru, etc.

•  Despre traseul nostru de la Balea Lac din 2014 am scris  AICI
•  Despre variantele alese de noi in cele trei ture pe Vf Negoiu am scris AICI 

Data: 30 august-01 septembrie 2019 ______________________________________________________________________________

In 2019 am hotarat sa mai facem o vizita Varfului Negoiu, de data aceasta de la Cabana Negoiu, traseu despre care am citit/auzit ca n-ar fi asa greu ca cel de la Balea Lac pe care l-am abordat in 2014 si 2016, lucru pe care nu am reusit sa-l si demonstram. Pentru ca, chiar daca traseul nu a fost  asa de lung, chiar daca l-am impartit pe 2 zile (am dormit o noapte la cabana Negoiu), diferenta mare de nivel (peste 1.500 m),  abruptul accentuat si catararea pe lespezi spre saua Cleopatrei sau spre Varful Negoiu si-au spus cuvantul. Si putem spune ca si acest traseu de la Cabana Negoiu este un traseu destul de dificil.

Dar toate greutatile de pe munte le uitam din prima saptamana, amintirile urate trec o data cu febra musculara si ceea ce ramane este doar imaginea unei alte lumi decat cea in care traim, o lume cu frumuseti fara seaman, o lume in care meritul de a ajunge pe varf este doar al tau, aici nimeni nu culege lauri daca nu-i merita (spre deosebire de viata reala).

Cuvintele scrise de mine sunt doar niste cuvinte fade pentru cei care nu au intrat in vibratia muntelui si poate fotografiile sunt prea sarace ca sa poata descrie frumusetea acestei (alte) lumi (imparatii) create de Bunul Dumnezeu cu care suntem rasplatiti daca indraznim sa urcam dincolo de sosea.

SAMBATA 31 AUGUST 2019

Dupa Castelul Zanelor din Porumbacu de Sus, o luam pe drumul forestier destul de rau de vreo 15 Km urmand marcajul  Am mers pe langa Raul Mare pana la confluenta celor doua vai, din care ia nastere Raul Mare (apa Serbotei si apa Saratii), am parcat in dreptul unei microhidrocentrale si am pornit cu rucsacul in spate urmand acelasi marcaj. Din pacate, de la Castelul de lut din Porumbacu de Sus drumul este destul de rau dar poate fi parcurs de orice masina cu atentie sporita.

Capatul drumului forestier Porumbacu de Sus->Cabana Negoiu

De la capatul drumului forestier (unde am lasat masina) am pornit pe la ora 16 si 20 minute  pe o poteca care urca sinuos prin padure pana la Cabana Negoiu. Pasim entuziasmati printre brazi incercand sa ne imbracam la interior  cu aroma lor. Chiar daca  simtim diferenta mare de altitudine (600 m) suntem relaxati deoarece incetisor, daca nu ne accidentam,  vom ajunge la cabana  pana la lasarea serii.

Si am ajuns la Cabana la ora   18 , dupa 1 ora si 40 minute de cand am plecat de la masina.

Desi nu suntem prieteni cu cabanele de munte si de cele mai multe ori (cand este posibil) ne organizam traseele astfel sa ne incadram intr-o singura zi, de data aceasta am ales sa dormin la Cabana Negoiu despre care am citit ca ar fi renovata recent si ar oferi conditii decente de cazare. Asa a si fost! Citim despre ea ca ar avea o veche traditie, ca pe acest loc a fost construita o cabana inca in 1881 iar actuala cabana (noua) in care ne-am cazat si noi a  fost construita prin anii 1960. Pentru iubitorii vechi de munte este un simbol si multi dintre ei au amintiri de suflet de pe-aici. Noi doar ne-am relaxat pentru o seara, admirand frumusetea peisajului din jurul cabanei.

DUMINICA 1 SEPTEMBRIE 2019

Ne trezim dimineata, ne bucuram ca cerul anunta o zi senina (atat  cat stim noi sa-l intelegem) si dupa ce luam micul dejun pornim spre cel de-al doilea varf al tarii (Vf Negoiu!).

 Cabana Negoiu->Piatra Capra (Cascada Saratii)

Am pornit de la cabana la ora 7,30 a.m si pana la Cascada Saratii traseul trece aerian pe langa pereti de stanca (in partea dreapta) si prapastii uriase (in partea stanga), traseu denumit „Drumul Zmeilor”.  Noroc cu cele 14  poduri suspendate care ne ajuta sa traversam aceasta parte dificila.

Drumul zmeilor

Dupa podulete urmeaza o portiune prin padure, apoi trecem o perioada prin grohotis si ajungem in golul alpin, aproape de Cascada Saratii care ne ofera un spectacol unic.

Tragem aer in piept si ne invartam sa cuprindem cat mai mult din frumusetea din jur: crestele zimtate ale Custurii Saratii, cascada Saratii care se pravaleste pe peretele de stanca si curge la vale pana la piciorele noastre de unde se transforma in rau, gramada de pietre pe care stim ca trebuie sa o urcam spre Saua Cleopatrei (of!) si o padure de brazi care insoteste raul inapoi spre cabana.

 Piatra Capra (Cascada Saratii)-> Piatra Pranzului(2.100m)->Saua Cleopatra (2364)

De-aici, schimbam directia si  incepem urcarea din ce in ce mai abrupta, pana la Piatra Pranzului apoi  mai departe spre Saua Cleopatra (2364). Din cand in cand ne oprim sa ne tragem sufletul (sau sa mai facem o fotografie) asupra peisajului din jur.

Traseul dintre Piatra Pranzului si Saua Cleopatrei nu este doar abrupt ci si periculos, trecem cu greu pe bolovanii

 Saua Cleopatra (2364)-> Varful Negoiu (2.535 m)

Din Saua Cleopatra marcajul se desparte, spre dreapta pana la Varful Serbota si spre stanga spre Varful Negoiu. Noi o luam, asa cun ne-am propus, spre Negoiu. Urmeaza o portiune mai lejera apoi incepem (din nou) o urcare abrupta. Aceasta a fost portiunea cea mai dificila a treseului. Cand am vazut in fata noastra un perete cladit cu lespezi, aproape vertical, am vrut sa ne intoarcem. In astfel de situatii este bine sa evaluezi variantele si sa iei decizia corecta. Dar suntem oameni si poate gresim uneori. Nu este bine nici sa renunti usor dar nici sa urci pe un varf sau altul cu orice pret. Noi am decis sa continuam cu atentie folosindu-ne si de maini pentru a escalada.

Urcare pe Vf Negoiu

Intalnirea cu niste prieteni (Mihaela si Robert de la rucsacdemunte) ne-a ajutat sa uitam pentru cateva momente greutatea urcusului iar faptul ca ei ne-au spus ca suntem la 15 minute de varf ne-au dat aripi care au facut sa ajungem ca niste eroi la destinatia noastra.

Pe varful Negoiu am ajuns pe la ora 11 si 10 minute, am facut fotografii si  am savurat pentru a treia oara privelistile deosebite de pe acest varf de suflet (doar a fost primul nostru varf). Pentru o clipa am ratacit cu privirea (si gandurile) in jurul nostru. Multe s-au schimbat in viata noastra din 2014 cand am fost prima oara dar pe-aici totul este neschimbat.  Totul este la fel: Lacul Caltun, trapezul Vistea-Moldoveanu, Varfurile Vanatoarea lui Buteanu, Lespezi si Cornul Caltunului, Lacul Vidraru si intreaga ondulare de creste care nicaieri nu este mai frumoasa, ca aici in Fagaras. Poate indicatorul si steagul de pe varf au fost inlocuite. 

  retur pe acelasi traseu (Varful Negoiu->Saua Cleopatra-> Piatra Pranzului-> Cabana Negoiu-> sfarsitul drumului forestier)

Inapoi ne-am intors pe acelasi traseu. Nu a fost usor, in primul rand pentru ca trebuia sa mergem cu franele activate sa coboram cei 1.600 m (diferenta de nivel) si in al doilea rand pentru ca a trebuit sa biruim uriasele lespezi de sub Varful Negoiu si din Saua Cleopatrei. Nu este usor nici la coborare!

La ora 15.10 minute am ajuns la cabana Negoiu, ne-am luat lucrurile lasate de dimineata acolo si am continuat coborarea.

Desi ne-am asteptat ca drumul prin padure pana la parcare sa dureze mai putin ca urcarea din ziua precedenta, nu s-a intamplat, am facut tot 1 ora si 40 de minute dar asta nu ne-a impiedicat sa fim bucurosi ca ne-a reusit planul, ca am atins inca o data varful nostru de suflet  din muntii nostri fermecati (Fagarasii).