Muntii Trascaului: Cheile Rametului


Informatii pe scurt despre traseu

Cu masina: Teius- Giaogiu de Sus- Manastirea Ramet

drumul pe langa Valea Giaogiului pana unde se poate inainta (aproximativ 2 Km de la manastirea Ramet)

Drumetie

   –-traseu prin chei pana in satul Cheia

Imagine similară-satul Cheia – baza cheilor unde am parcat masina (prin Brana Caprelor)

DIFICULTATE: mediu/dificil – necesita parcurgerea cheilor prin apa sau catarati de stanca pe lanturi sau scari metalice; Brana caprelor este un traseu destul de obrupt si periculos (dar cu atentie poate fi strabatut de oricine)

TIMP: 4 ore

Altitudine minima : 530 m, maxima: 1139 m.

Data: 02 septembrie 2018

_____________________________________________________________________

Povestea noastra

Am vrut sa cunoastem de mult timp, renumita rezervatie naturala a Cheilor Rametilor, o data, pentru ca am citit despre ea ca este arie protejata inca din anul 1969 si a doua oara, pentru ca am auzit de la cei care au facut drumetii pe aici ca ar fi foarte spectaculoasa.  Peretii stancosi si impunatori ai muntelui de care se sprijina Manastirea Ramet i-am admirat si noi, de multe ori de departe, si ne-am minunat de fiecare data de frumusetea lor. Am ajuns sa patrundem in interiorul cheilor abia in 2018 intr-o zi de toamna si ne-am convins ca isi merita si titlul de rezervatie naturala de o frumusete rara dar si renumele de tinut de aventura.

La ora 12,15, din locul de unde am abandonat masina (aproximativ 2 Km de la manastirea Ramet) am pornit pe traseu pe un drum paralel cu raul Geoagiu. Raul Geoagiu (Rameti) izvoreste din Muntii Metaliferi se se varsa in raul Mures in localitatea Teius. Pentru o perioada astazi ne este tovaras.

Dupa putin timp drumul „de caruta” se ingusteaza si continuam pe cararea care serpuieste pe langa rau, prin padure, acompaniati de sunetul apei si fosnetul frunzelor.

In curand cararea dispare, firul apei isi face greu loc printr stancile inalte. Noi inaintam in amonte de apa sarind pe pietrele de la marginea raului.

La ora 12,45 ajungem la partea cea mai spectaculoasa a rezervatiei, Cheile Rametului, un fel de canion ingust in care peretii calcarosi, ingusti si inalti creeaza un spectacol vizual foarte frumos, parca esti intr-o lume de basm.

Faptul ca noi trecem vreo 200 m suspendati pe peretii stancosi atenti sa ne prindem de manerele metalice si sa calcam  pe treptele din metal prinse de munte, nu ne impiedica sa ne oprim din cand in cand si sa admiram inaltatoarea natura din jurul nostru.

La ora 12,52 ajungem la o arcada inalta de 8 metri sculptata in piatra cu multa migala de natura talentata.

Ocolim arcada si intram intr-o alta lume unde nu exista loc decat pentru firul apei care isi face loc  obraznic printre stancile inalte. Fortam si noi si  ne cataram pe peretii de piatra!

Urmeaza traseul cel mai ingust al cheii numit la Cuptor. Aici am ajuns la ora 13.  Este uimitor cum firul de apa  a reusit sa sculpteze asa de frumos in stanca dura. Prin perseverenta si  harnicie. Noi oamenii de multe ori ne lasam pagubasi la primul obstacol! El a avut rabdare mii de ani!

De-aici, ne mai cataram putin pe peretii de piatra, de parca am fi niste alpinisti adevarati.

Dar in curand nu mai avem variante si continuam doar prin apa rece. Si eu care am fost racita toata saptamana!

Si asa incet, incet pe stanca si prin apa pe la ora 14.05 ajungem la capatul cheilor si ne abatem cateva minute pana in satul Cheia, astazi nelocuit dar care pastreaza modelul caselor traditionale din aceea zona.

Ne-ntoarcem langa rau si in cateva minute gasim traseul triunghi albastru cotind in sus spre abruptul muntilor. Ne-am gandit ca la intoarcere, sa facem traseul Brana Caprelor  ca sa putem admira frumusetea cheilor si a muntilor si de sus. Nu a fost deloc alegerea facuta mai usoara decat traseul prin chei dar am avut parte de privelisti deosebite asupra muntelui alb pe alocuri impadurit despicat in doua de raul Geoagiu care rasuna in vale. Wow, sub noi este raul si noi incet, incet, trecem vitejeste pe muntele inclinat!

Impresionati de perspectiva larga a peisajului de deasupra noastra ne simtim mareti pentru o clipa, dar apoi aruncam ochii in haul de sub noi si ne revenim. Suntem doar niste oameni care trebuie sa biruiasca acest traseu cu zone foarte periculoase. A trebuit sa trecem pe carari inguste cu prapastii adanci in dreapta noastra, sa mergem drepti pe peretele abrupt care tindea spre vertical si uneori sa ne strecuram printre stancile aflate de-a dreapta si de-a stanga noastra, agatandu-ne cu mainile de coltul acestora. Lanturile amplasate in portiunile mai periculoase  ne-au  ajutat mult dat noi am fost cu inima stransa si cu atentia sporita pentru a putea trece cu bine de fiecare obstacol. De obicei, in acele zone nici nu prea facem fotografii.  Doar cand ajungem acasa ne dam seama ca nu avem poze, ca nu mai stim exact cum a fost. Am gasit totusi cateva fotografii dar constat acum ca nu pot expune nici pe departe nici frumusetea zonei nici pericolul de la tot pasul.

Traseul Brana Caprelor  a durat 1,30 h timp in  care am participat la spectacolul fara seaman de frumos in care biletul a fost platit cu emotia noastra la fiecare loc prea abrupt sau prea periculos  pe care l-am trecut. Dar s-a meritat!

La ora 15, 40. traseul a coborat in chei, apoi am continuat pe acelasi drum, pe langa rau, inca vreo 20 minute, dupa care ne-am urcat in masina si am pornit spre casa, cu o oprire la Manastirea Ramet.

Despre Manastirea Ramet am scris aici . 

Acesta a fost tura noastra de astazi si suntem, din nou, foarte recunoscatori pentru ca  am avut parte de cateva ore de natura perfecta creata de bunul Dumnezeu, ca am fost capabili sa ne cataram pe stanci si pe abruptul muntilor, sa biruim apa rece si sa apreciem din toata inima aceasta minunatie a lumii.

 Util

Cazare: In zona Alba Iulia sunt multe pensiuni pentru dorintele/posibilitatile fiecaruia  si Booking ne da sansa de a rezerva/compara in mod civilizat . Rezervati: aici Booking

Facebook Comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.