Cabana Dichiu -Cabana Piatra Arsa 1 h
Cabana Piatra Arsa-Platoul Babele 1 h + Platoul Babele-Varful Omu -2 h si 30 min
retur pe acelasi drum: 4 h si 30 min
_____________________________________________________________________
Masivul Bucegi este cel mai popular si vizitat munte de la noi din tara. Noi nu putem spune ca il cunoastem prea bine. Pentru noi, este acel masiv misterios pe care-l vedeam in zare de cate ori treceam din Ardeal spre capitala si pe care am calcat de cateva ori in anii trecuti, o data in 2012 cand am fost pe Caraiman si inca o data in 2015 cand am cucerit Varful Omu (in cadrul campaniei noastre de 2500+ pe care am realizat-o in anii 2014-2016).
La sfarsitul lui aprilie 2018 am ales sa mai cunoastem un pic din muntii Bucegi, sa admiram pentru 2 zile piscuri minunate, abrupturi taioase, lacuri cristaline, izvoare melodioase, sculpturi naturale.
Astfel, in 29 aprilie am facut traseul Cheile Zanoagei – Lacul Scropoasa – Cheile Orzei – Cascada Sapte Izvoare (despre acest traseu am scris aici si in 30 aprilie am escalada, a doua oara, Varful Omu. Ambele trasee ne-au oferit peisaje de vis.
30 aprilie 2018
Traseul Transbucegi- Cabana Babele- Varful Omu
Stiu ca exista mai multe cai de acces spre varful Omu, dar noi am ales si acum si in 2015 varianta urcarii de pe Transbucegi. Aceasta pentru ca drumul este spectaculos, pe anumite portiuni ofera privelisti incantatoare pana departe, pe alte portiuni drumul serpuieste prin abruptul muntilor de parca am inainta printr-un culoar cu pereti de stanca sau brazi.
Daca in 2015 am mers cu masina pana aproape de Cabana Piatra Arsa acum fiindca zapada nu se dadea dusa de pe drum, a trebuit sa abandonam vehiculul imediat dupa Cabana Dichiu. Din locul de parcare (ora 10,30) si pana pe platoul Bucegi am mai facut 2 ore pe jos. Dar au fost ore in care ne-am bucurat ca suntem in mijlocul naturii si am admirat puterea branduselor care reuseau sa infrunte pamantul rece si fara viata si sa transmita din frumusetea lor asupra intregului peisaj. Ar trebui sa le urmam exemplu. Oricat de mici ne-am simti uneori, trebuie sa credem ca avem puterea sa infrumusetam sufletul nostru amarat, sa aducem putina lumina in familia noastra si poate si mai departe.
Drumul pana la Cabana Babele l-am facut admirand frumoasele creste inzapezite, trecand cu grija pe unele portiuni pline dezapada.
Odata ajunsi la Babele ne-am lovit de multimea de turisti urcati cu telecabina care nu mai conteneau sa se fotografieze cu maretul domn Sfinx sau cu renumitele doamne (Babele). Am fotografiat si noi celebrele obiective si ne-am minunat de iscusinta naturii care a reusit sa le sculpteze atat de artistic. Luam cu noi putin de intelepciunea Babelor si din maretia Sfinxului si pornim mai departe!
Era ora 12,30. Lasam in spate agitatia si ne continum traseul spre cel mai inalt varf din Bucegi, urmand marcajul banda galbena. Indicatorul ne arata ca am mai avea vreo 2 h si 30 minute.
Acum, pentru o perioada. suntem aproape singuri pe traseu si putem sa simtim cu adevărat frumuseţea nesfarsita a muntelui.
Mergeam pe platoul Bucegilor lasand in stanga Varful Baba Mare (2.292 m) si mai departe vedem in departare in dreapta noastra, Crucea de pe Caraiman si Releul Costila.
La un moment dat ne intalnim cu un grup mare de drumeti care veneau de pe alt traseu (probabil din Busteni) si care impreuna cu noi urcau greoi pe zapada mare spre Saua Sugarilor (2295m). Din cauza zapezii mari am fost nevoiti sa alegem poteca de iarna (pe la Coltii Obarsiei), deasupra Cerdacului Obarsiei (traseul de vara).
Incet, incet am ajuns in Saua Vaii Cerbului de unde privelistea era incantatoare. Vedem Cabana Omu si Valea Cerbului din care se inalta Coltii Morarului, alte sculpturi naturale deosebite. Cu picioarele inaintam cu grija (ba urcand, ba coborand) si cu ochii admiram mai departe spectaculoasa Valea Cerbului (dreapta) si Valea Ialomitei (stanga).
A urmat apoi un urcus destul de dificil avand in vedere ca trebuia sa trecem prin stratul gros de zapada care nu se topea la caldura soarelui ci doar devenea mai moale, motiv pentru care ghetele noastre se adanceau serios in covorul gros. Greutatea urcusului era amplificata de prapastia uriasa care se vadea la vale, langa cararea noastra ingusta.
Incet si cu grija, la ora 14,50 ajungem pe varful Omu si la Cabana cu acelasi nume, aproape ingropata in zapada. Doar cararea facuta de cabanier care sa permita accesul in cabana ne-a permis si noua sa facem o fotografie in care sa se zareasca cladirea locuita aflata la cea mai mare altitudine din tara si bulgarele de piatra de care este sprijinita. Eram pe Varful Omu, la 2.507 m, cel mai înalt punct natural din Muntii Bucegi (pe varful stancii altitudinea este de 2514 m),
Cuvintele lui Alexandru Vlahuta, din „Romania Pitoreasca” exprima cel mai frumos si trairile noastre: „Cand te vezi aici, intai te incearca un fel de neastampar, o dulce neliniste, parc-ai fi gata sa zbori. E in cuprins ceva asa de maret si de sarbatoresc, ca uiti deodata si osteneala, si foame, si sete, si nu te mai induri sa stai jos – privesti uimit in toate partile, respiri din adanc aerul acesta proaspat, racoros, ce pare ca miroase-a zapada, ochii tai sorb cu nesat departarile, si nu stiu ce sentiment de voiosie, de copilareasca semetie te face sa-ti ridici fruntea si sa cauti falnic in jurul tau, ca si cum ai fi lucrat si tu la asezarea atator podoabe, ca si cum in clipa asta, anume pentru tine se-nalta-n slavi de pretutindeni popoarele de munti.”
Am contemplat pentru cateva minute victoria atingerii unui pisc de peste 2.500 m precum si superbele peisaje care se asterneau oriunde ne uitam si apoi am pornit inapoi pe acelasi traseu.
Am facut o vizita si vecinului, Varful Ascutit sau Bucura Dumbrava de 2.503 m, varf aflat pe movilita de langa Varful Omu
Ne-am continuat traseul inapoi, pana la Babele si mai departe pana pe Transbucegi, aproape de Cabana Dichiu unde ne-am lasat masina.
In 2015 cand ne-am intors de pe Omu ne-am abatut pana la spectaculoasa cruce de pe Caraiman, Crucea Eroilor Neamului este un monument construit in anii 1926-28 la altitudinea de 2291 m, pe muntele Caraiman, in cinstea eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial. Acest obiectiv semet ne da fiori de fiecare data si cand ne uitam spre el de jos de pe sosea DN1 in drumurile noastre catre Bucuresti dar mai ales cand am ajuns langa el (in 2012 si in 2015).
Atunci, am admirat mareata constructie care atinge cerul (are inaltimea de 28 m) dar si orasul de la picioarele ei.
Acum in 2018, incet, incet trecem de la multimea care astepta telecabina, mai admiram o data Sfinx-ul, Babele, crucea de pe Caraiman, palcuri imense de branduse violet si la ora 19 dupa vreo 4 ore (de la Varful Omu), ajungem la masina care ne duce spre casa. Au fost aprope 9 ore in care am fost si ne-am simtit (putin) deasupra lumii.
Multumiti de doua zile superbe in Bucegi ne impachetam frumos amintirile si le ducem acasa sa le purtam cat mai mult in sufletul nostru.
++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
Util:
Cazare (Pestera, Sinaia, alte localitiati invecinate): Daca rezervati pe aceasta pagina, la sfarsitul sejurui, veti primi 10 % inapoi (pentru prima rezervare). Clic aici BOOKING