Muntenegru: Muntii Durmitor- Varful Bobotov Kuk


Obiectiv:  Varful Bobotov Kuk (2.523 m)

Punct de pornire:  Urdeni Do din Pasul Sedlo

Traseu:  Urdeni Do-> Sareni Pasovi (2248 m) -> Stit (2236 m) – Varful Bobotov Kuk (2.523 m) si retur pe acelasi traseu

Timp: 3,40 h -dus + 2,40-intors (ora 9,40 – 13 20; ora 13,30-16,10)

Diferenta de nivel: 900 m

Dificultate: medie/grea, cu o portiune mai abrupta (aprox 20 minute inainte de varf) si o portiune de catarare asigurata cu cabluri metalice (aprox 10 minute inainte de varf)

Cazare: rezervarile le-am facut aici BOOKING la prețuri cuprinse între 50-65 Euro/camera 2 pers/noapte. 

Data:19 iulie 2015

______________________________________________________________________

In Muntenegru am fost in 2013 si 2015 si desi au trecut cativa ani de-atunci convingerea ca este una dintre cele mai frumoase tari din Europa se intareste pe zi  ce trece.

In aceasta tara minunata, am lasat soarele sa ne mangaie fata pe plaje frumoase, am vizitat la pas orase venetiene, am urcat pe treptele anevoiase ale  cetatii Kotor (Unesco), am trecut pe langa cel mai sudic golf al Europei (Kotor) si peste cel mai adanc canion (Tara) din Europa (al doilea din lume dupa canionul Colorado) dar toate acestea palesc, in amintirile noastre, in fata zilei pe care am petrecut-o pe poteci de munte, pana pe Varful Bobotov Kuk.

Varful Bobotov Kuk are inaltimea de 2.523 m si este considerat cel mai inalt varf din Muntenegru (desi mai exista Varful Zla Kolata in muntii Prokletije cu o altitudine de 2.534 m aflat la granita dintre Albania si Muntenegru si care este considerat mai mult albanez).

Asadar in 18 iulie 2015 la ora 16 am ajuns in orasul Žabljak aflat la inaltimea de 1.456 m, considerat cel mai inalt oras din Balcani, inconjurat de 23 de varfuri montane de peste 2.300 m. Ne-am cazat la o pensiune frumoasa (asemeni pensiunilor din muntii Austriei) si am iesit sa exploram orasul (prea aglomerat pentru gustul nostru). Din oras, ne-am indreptat spre lacul Negru aflat la vreo 2 Km de centrul orasului.

Lacul Negru este inconjurat de paduri de brad care se oglindesc in apa si ii transfera acestuia o culoare mai sobra (poate din aces motiv se numeste Negru). Noi am stat cateva minute la marginea lui si i-am admirat forma asemeni cifrei opt (8) si culoarea dar mai ales ne-am ridicat ochii la piscurile inalte din jurul lui, l-am ochit pe cel mai inalt si am zis: „Daca ajuta Bunul Dumnezeu, acolo o sa fim maine!”

Parcul National Durmitur: Lacul Negru

In dimineata zilei urmatoare am pornit de la pensiune, pe soseaua spectaculoasa care traverseaza muntii (asemeni Transfagarasanului nostru) si care trece prin Pasul Sedlo la 1907m. Noi lasam masina in Pasul Urdeni Do, ne echipam si pornim spre Bobotov Kuk. 

Traseul incepe cu o urcare usoara, apoi una mai abrupta dar nu simtim deloc greutatea cand suntem in mijlocul naturii pure, cand calcam pas dupa pas pe iarba verde si plina de flori multicolore iar in zare vedem tablouri pictate de un artist tare talentat cu o imaginatie uluitoare.

Parcul National Durmitur: Plecare pe traseu din Pasul Sedlo

In curand in fata noastra apare un zid de stanca despre care am citit ca are 2.8 Km si ca se numeste Soa Nebeska (Altarul Cerului) . Din loc in loc acest zid prin varfule lui aproape strapung cerul. Bezimeni Vrh -2487 ​​m, Bobotov Kuk-2523 m și Djevojka / Soa -2440 m sunt cateva dintre ele.

Parcul National Durmitur: Soa Nebeska Altarul cerului

Treptat covorul moale de iarba si flori este inlocuit de pietre ascutite pe care calcam cu grija dar asta nu este nimic fata de ce urmeaza. Ne dam seama ca noi trebuie sa trecem gramada uriasa de piatra din fata noastra si sa ajungem spe varful cel mai inal al ei. Este momentul in care ne gandim sa ne intoarcem. Oricum a fost frumos si pana aici! De ce sa riscam?

in fata noastra: Varful Bobotov Kuk

Ca si in viata, de cele mai multe ori, atunci cand ne este greu, gasim noi vreo motivatie care sa ne dea putere sa mergem mai departe. Si de data aceasta am gasit! Ne-am gandit sa urcam mai sus pentru ca privelistea asupra celor doua lacuri (Veliko Škrčko Jezero -Lacul Mare Škrka si Malo Škrčko Jezero -Micul Lacul Škrka) si asupra varfului Stit – cel mai frumos varf din Mumtenegru inconjurat de fasii estetice deosebite va fi mult buna dintr-un punct mai inalt.

Intr-adevar, pe masura ce urcam avem o panorama desebita asupra varfului Stit (2.248 m) si a intregului munte, zona numita Zeleni Pasovo o succesiune de fasii perfecte de stanca alba paralele ca alte straturi de iarba verde creand un peisaj uluitor.

„Natura a creat acest munte în exaltarea sa cea mai furtunoasă, dand forma haoticului ei relief ce tulbura si poarta in sine o teama atragatoare…”

Caldarea glaciara Skrka este cea mai salbatica și mai romantica zona a Durmitorului. Această vale uimitoare de 2.5 Km lungime in mijlocul careia troneaza cele doua lacuri (Veliko Škrčko Jezero -Lacul Mare Škrka, 1686 m, 15,2 m adâncime și Malo Škrčko Jezero -Micul Lacul Škrka, 1711 m, adâncime 17,2 m) este inconjurata de o multime de creste si varfuri . Pauzele dese, necesare in urcusul greu era un motiv tocmai bun sa fotografiem peisajul minunat din jurul nostru.

Uluiti de peisajul din jur urcam cate-un pas, si inca unul si incet, incet ne apropiem de el. Cu vreo 10 minute inainte de varf dam iarasi de o portiune care ne pune la incercare. Varful este o stanca colturoasa care aproape atinge cerul si pe care trebuie sa o escaladam sprijiniti de lanturi si aproape suspendati deasupra Laculul Negru. Aceasta este o portiune dificila dar cu atentie si concentrare mare poate fi cucerita. Nu ne-am lasat! Era prea aproape varful ca sa renuntam tocmai acum, desi sunt situatii in care renuntarea poate fi o salvare vitala. Fiecare dintre noi, sper, sa avem oricand puterea sa discernem care sunt limitele pe care le putem atinge. Nu e nici o catastrofa daca nu atingem un varf sau altul. Spiritul unui masiv il simti cu adevarat pe masura ce inaintezi pe potecile lui si nu neaparat doar de pe varf.

peisajele-calatorului-vf-bobotov-kuk
Vederi de pe Varful Bubutov Kuk

Dar gata! La ora 13,20 am ajuns pe Varf. Lanuri imense de culmi si varfuri se preling la picoarele noastre pana hat, in Bosnia (spre stanga), in Albania (spre dreapta) onduindu-se descrescator in intreg Muntenegru, de la piatra de langa bocancii nostri si pana la mare..

Varful Bubutov Kuk

Intoarcerea am facut-o pe acelasi traseu, multumiti de isprava noastra (cine umbla pe munte stie despre aceasta ‘implinire”). Am fost si regi in mijlocul unui regat de frumusete in care ne-am intalnit cu foarte putina lume, am fost si niste furnicute gata sa renunte (de vreo 2 ori) suspendate deasupra prapastiilor de cel putin o mie de metri si acum suntem invingatori multumiti ca ne-a iesit drumetia si am ajuns si pe varf. Ce repede isi schimba oamenii starea!

La ora 16,10 am ajuns la masina, din nou ca niste oameni simpli preocupati sa strabatem cu bine drumurile sinuoase ale Muntenegrului (mai aveam aproape 200 Km pana la Budva), sa gasim cazarea rezervata in Budva, sa fie in regula, ganduri pentru cei (oameni dragi) si cele (problemele) de-acasa, si cate si mai cate….

Facebook Comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.