Un judet si unsprezece opriri -Judetul Alba


Linii mai drepte sau mai circulare, mai zimtate, mai ascutite  sau mai tremurande, impart harta Romaniei. Artistul grafician este guvernantul nostru, de ieri si astazi, care manat din te miri ce argumente (costuri reduse sau alte jocuri) traseaza aceste linii . Dupa Marea Unire din 1918, Romania a fost impartita in judete, regiuni, raioane. Artistul grafician inca lucreaza la desen. „Peisajele Calatorului” incearca doar sa semnalizeze timid cate-un loc frumos din interiorul acestor linii.

Incepem cu judetul Alba, pentru ca este alfabetic primul judet al tarii dar si pentru ca este inzestrat cu frumuseti naturale deosebite. Pagini importante din istoria tarii s-au scris in acest judet. Frumusetea salbatica a naturii cumulata cu vremurile vitrege ale istoriei au facut necesara infiintarea schiturilor si manastirilor de catre pustnicii care au vazut in retragerea lor la rugaciune singurul ajutor pentru aceasta tara greu incercata. Cetati, manastiri, cascade, chei, pesteri, sate rasfirate si izolate printre munti deosebiti alcatuiesc tabloul judetului.Peisajele calatorului judet alba

Pornim intr-o frumoasa calatorie* din coltul de nord al judetului, dinspre judetul Cluj. Trecem prin localitatea Horea si alte cateva adunaturi de case aflate intr-un peisaj deosebit.

I. La iesirea  din comuna Arieseni pe drumul national 75 facem prima oprire langa indicatorul care semnalizeaza accesul spre  Cascada Vârciorog . Lasam masina langa indicator si o apucam pe marcajul punct galben, pe langa o vale melodioasa numita Vârciorog (afluent al raului Alb). Drumul de aproximativ 4 kilometri a fost prima parte, partea mai lirica, a unei simfonii deosebite. Cascada Vârciorog s-a aratat in toata frumusetea ei oferindu-ne  partea rapida a simfoniei, orchestrata de  caderea de apa de la  15 metri . Inca mai  inganam  si astazi, fara orchestra , frumoasa simfonie.peisajele calatorului cascada varciorog-001II. Ne-ntoarcem la drumul principal si ne oprim in comuna Garda de Sus. De-aici pornim intr-o frumoasa drumetie pe jos (se poate ajunge si cu masina) catre Ghetarul de la Scarisoara. Drumul in cea mai mare parte l-am facut pe soseaua tocmai construita care serpuia aproximativ 20 km. Dincolo de disconfortul cauzat de unele masini care urcau, peisajele care se iveau in fata noastra erau nemuritioare alcatuite din palcuri de brazi, flori multiculore, oameni care se zoreau sa stranga fanul uscat. Sus langa pestera singurul magazin care vindea apa si suveniruri era inchis pe motivul: Plecat la fan.

apuseni peisajele calatorului

Ghetarul de la Scarisoara este un obiectiv valoros. Sa vezi in mijlocul verii, blocuri de gheata. (cel mai mare bloc de gheata subteran din Romania si din Europa) nu este ceva uzual. Coboram pe niste scări metalice care ne ajuta sa intrâm în Sala Mare, in mijlocul careia blocul de gheață, cu un volum de 80.000 m3 domneste ca un rege autoritar de peste 4.000 de ani. Natura face minuni si in acest caz si ne miram de puterea ei. “Minunea” de la Scarisoara a constituit de-a lungul vremii obiect de studiu pentru numerosi specialisti inca din anul 1847. Cele mai importante studii au fost elaborate de   Emil Racovita in anul 1927   si de M. Pop in 1947 si contuinua si in zilelel noastre. Ghetarul Scarisoara este prima pestera declarata Monument al Naturii in Romania in 1938.Downloads

Inapoi ne-am intors pe acelasi drum, doar ca, din catunul Mununa am coborat prin padure, printre flori, pomi, fluturi , munti tuguiati, vai care isi croiesc drum creind niste chei calcaroase de o frumusete rara. Acesta este tabloul de la etaj. Pentru ca, In Apuseni, dupa parerea mea, peisajele sunt aranjate intocmai ca-intr-un muzeu pe doua nivele. La nivelui inferior, lacuri interioare, pesteri cu lilieci, stalactite si stalagmite acompaniate de melodia izvoarelor creeaza un tablou fermecator nu doar pentru ochii nostri dar si pentru suflet. Trecand prin frumoasele Chei ale Ordancusei , Pestera Poarta lui Ionele ne-a intarit cele de mai sus, aici este locul in care tasnesc apele ce se pierd în ponoarele si dolinele de pe Dealul Frumos si cătunul Mununa.Peisajele calatorului

III. Continuam calatoria noastra pe drumul DN 75. Ariesul a croit de-a lungul vremii prin munti un drum care ne ofera peisaje incantatoare. Ne oprim la Manastirea din Albac. Desi aceasta manastire este una noua, faptul ca ea se afla in satul Albac, unde Horea era odinioara cantaret la strana Bisericii a capatat in sufletul nostru valente multiple. Bisericuta aceea, careia Octavian Goga i-a dedicat o sensibila poezie a fost mutata in satul Olanesti (transportanta ca si lemne de foc pentru a scapa de mania austro-ungara). Dar, intrand in curtea manastirii, am simtit cum   poezia lui Goga este contemporana cu noi si se pliaza acum si cu noua manastire: “Bisericuta din Albac,/Tu esti al vremurilor semn/Tot bietul nostru plins sarac/E-nchis in trupul tau de lemn”

Peisajele calatorului Manastirea din AlbacIV. Continuam calatoria printre muntii domoliti ai Apusenilor si trecem pe langa Lacul de acumurare Mihoesti, care desi este lac artificial nu denatureaza peisajul de poveste al Apusenilor. Viram pe Drumul Judetean 762 spre Muntele Gaina care ne duce in localitatea Vidra, locul unde s-a nascut “craisorul muntilor”.

Casa memoriala Avram Iancu este un muzeu ridicat chiar pe locul casei parintesti si care ne transpune nu neaparat in istoria pasoptista a carui simbol este , ci mai degraba intr-o gospodarie taraneasca in care obiectele din aceea vreme sunt expuse cu grija. Faptul ca decorul este asigurat de muntii din jur, ii confera locului  o frumusete deosebita:”Nu te teme, măi Axente, /Că şi eu viu de la munte”peisajele calatorului casa avram iancu vidra

Tot in Comuna Vidra, in satul Nemesti, am gasit  doua panouri informative unul pe partea dreapta cu Dealul cu melci si unul pe stanga  cu Cascada Pisoaia. Am lasat masina langa sosea si am luat-o spre stanga, printre niste case taranasti. Dupa doar cativa pasi am ajuns la umbra minunatei  cascade care are o cadere de apa de 18 m. Verdele frumos al vegetatiei din jurul cascadei (pomi coniferi si de foioase , arbusti mai josi sau pur si simplu iarba) impreuna cu formatiunile calcaroase de tip travertinic depuse de sute ani creeaza un spectacol armonios. Fiecare actor din aceasta scena are rolul principal. Si firul de iarba care moare la prima bruma dar si peretii vechi ai cascadei.peisajele calatorului cascada pisoaia V. Ne-ntoarcem pe DN 75 si facem a cincea oprire. La cea mai veche manastire de lemn, din Ardeal: Manastirea Lupsa, intemeiata in 1429. Usa de intrare cu un zavor urias de care a trebuit sa trag cu putere pentru a intra, albul imaculat al manastirii, acoperisul tuguiat sunt simboluri care ne poarta cu gandul de la viata simpla a motilor si pana la cea de dincolo.peisajele calatorului manastirea lupsa

VI. Urmam calatoria noastra pe DN 75 până la Poșaga de Jos, de unde se continuă pe drumul comunal DC 42 până la Poșaga de Sus. Aici  facem a sasea oprire. Schitul Izvorul Posaga, Cheile Posegii si rezervatia naturala Scarita-Belioara  sunt niste perle veritabile ale zonei.

Schitul Izvorul Posaga  a fost construit in 1933 si ne ofera dncolo de bucuria linistitoare si o lectie de istorie dar si un peisaj incantator. Astfel, gardul  care imprejmuieste schitul, e din piatra  pe care sunt  pictate  chipuri ale domnitorilor si personajelor istorice, de la Burebista si pana la Horea.

SONY DSC

Iesim pe poarta manastirii frumos sculptata si ne continuam drumul printre  chei intocmai ca print-un coridor lung cu pereti calcarosi. Strabatem acest coridor si dupa putin timp intram in salon. Of , dar ce salon luminos! Rezervatia naturala  Scarita-Belioara!

SONY DSC

Pornim pe traseu (marcaj punct rosu) care inconjoara rezervatia, pentru a intra in atmosfera unica oferita de munti misteriosi imbracati in mantie alba, pe alocuri cu putina culoare data de padurile de fag si conifere si brodata  cu fire din floricele si fluturi .Timp de 5 ore cat a durat acest circuit, pe o distanta de vreo 8 Km si diferenta de nivel de 850 m , ne-am  minunat de frumusetile naturii  pe care le-am intalnit  la tot  pasul.

VII. Iesim din nou, pe DN 75 si ne continuam drumul pana in localitatea Buru de unde viram  pe Drumul Judetean 107. Drumul pana la Aiud este pe alocuri plin   de gropi dar frumusetile ce se ivesc la marginea lui, iti pot umple sufletul de bucurie. Sunt multe de vazut la a saptea noastra oprire: doua manastiri ortodoxe nou infiintate  (Manastirea Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil  Si Sfantul Ioan Botezatorul) , satul Rimetea gatit frumos la umbra  muntiilor Trascau , cheile Valisoarei , cetatea Coltesti.

Satul Rimetea nu are arhitectura impresionanta a Barcelonei, dar casele simple albe si mai ales cadrul natural din jurul lui, ii confera unicitate si ne face sa ne simtim intr-o lume de poveste.Peisajele Calatosului Satul Rimeta

Si fiindca muntele are rolul cel mai important in acest ansamblu, ne-am gandit sa-l cunoastem mai bine, si cum altfel, decat sa-i cucerim unul din piscuri? Ne-am strecurat printre casele albe  de la mijlocul satului , am trecut pe langa stanci in forme deosebite  si in 2 ore am ajuns in Varful Piatra Secuiului (1.128 m). Peisajul este fabulos, in orice parte te-ai uita  jos spre sat sau in zare spre ceilati colti .

SONY DSC

VIII.Ne continuam calatoria printre chei, trecem prin orase istorice precum Aiud si Teius .Ne abatem de la drumul principal pe Valea Manastirii spre  Manastirea  Rameti . Despre vechea manastire de la Ramet (marturie despre aceasta vechime este o inscripţie consemnată pe un al treilea strat de pictură  in anul 1377) pot spune ca este un tezaur de sfintenie, istorie, arhitectura si cadrul natural. Fotografia de mai jos si versurile lui Adrian Paunescu sper sa fie edificatoare: „Poreclă nobilă a unei naţii!/Sunt Apusenii. Templul tău măreţ,/În tine vin să se închine fraţii,Micuţă mănăstire din Râmeţi!Posibilă şi-n mic e măreţia;Cunosc un degetar monumental. E aici în Apuseni în România/Râmeţi, o mănăstire din Ardeal./Da, viaţa mea modernă şi pe fugă./Ateul meu zbuciumat destin,/Demult s-au dezvăţat de orice rugă,/Dar, la Râmeţi, veni-voi să mă-nchin.Peisajele calatorului Manastirea Rameti

IX. Cea de-a noua oprire este batranul oras Alba-Iulia. Catedrala ortodoxa sfintita in 1922 cand a fost ceremonia de încoronare a regelui Ferdinand si a Reginei Maria ca suverani ai Romaniei unite, Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail (cea mai veche și  cea mai lungă catedrală din România), Muzeul Unirii,  Traseul Celor Trei Fortificatii fac oprirea noastra prea scurta.Peisajele Calatorului Catedrala Ortodoxa Alba Iulia Peisajele calatorului Cetatea Alba

X. Iesim din Alba-Iulia si o luam spre Sebes. Din Sebes urmam drumul spre Daia Romana si deodata in departare un semafor (verde-rosiatiac) ne atentioneaza ca trebuie sa ne oprim sa vedem un nou spectacol al naturii: Rapa Rosie. Se spune ca se aseamana cu  Marele Canion al Americii de Nord, Noi nu l-am vazut pe acela, dar  Rapa Rosie de la Sebes  ne-a oferit un nou monument rar.Peisajele calatorui -rapa rosie Sebes

XI. De la Sebes o luam in sus de-a lungul unei vai salbatice (desi s-a construit Transalpina in paralel cu ea ) careia Mihai Sadoveanu i-a spus candva Valea Frumoasei. Drumul ne poarta printre peisaje de vis greu de descris in cuvinte. Poate vorbele scriitorului din   1938, publicate in volumul„Valea Frumoasei”,  ne vin in ajutor ca sa putem descrie, cat de cat, locurile minunante pe langa care trecem: „În cea mai mare parte a cursului ei […], râpile împădurite ale muntelui se urcă oblu spre cer. […] Volbura apei tună între codri. Au trebuit sute de mii de ani puhoiului să spargă stânca şi s-o lucreze cu bătaia-i nedomolită”. Si ca un trofeu la finalul calatoriei noastre facem a unsprezecea oprire si admiram lacul Oasa impodobit cu brazi precum si  sfanta manastire la malul lui.

SONY DSCDesigur opririle noastre in acest judet au fost prea putine. Fiecare localitate ascunde o frumusete deosebita intarita ba de-o fila de istorie, ba de-un peisaj mirific.

Untitled

 

 

 

(P) : masini de spalat cu uscator aici

Facebook Comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *